#8 Prima lună de război – jurnal de front

Salutare,

Industria de turism și travel din Orientul Mijlociu se află, la propriu, în prima linie a conflictului. La începuturile lui martie, pierderile sectorului erau estimate de World Travel & Tourism Council (WTTC) la aproximativ 600 de milioane de dolari pe zi. Regiunea joacă un rol central în businessul global de travel, concentrând 5% din sosirile internaționale și aproape 15% din traficul internațional de tranzit.

O victimă economică mai puțin mediatizată este combustibilul pentru aviație (kerosenul), al cărui preț s-a dublat în primele patru săptămâni de război, spre deosebire de țiței care s-a apreciat cu „doar” 45% în același interval.

Deloc întâmplător, Dan Jørgensen, comisarul european pentru energie, a recomandat, potrivit Politico, să lucrăm cât mai mult posibil de acasă, să șofăm și să zburăm mai puțin.

Pe lângă scumpirea biletelor de avion și a transportului în general, creșterea prețului la hidrocarburi începe deja să se reflecte în economia globală. Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OCDE) a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru majoritatea țărilor membre, inclusiv pentru Uniunea Europeană și Statele Unite.

Iar întrebarea de 1.000 de dolari barilul este cât va mai dura acest conflict.

Sursa: imagine generată cu DALL-E

Punctul nevralgic al travelului global.

„În ultimele trei decenii, operatorii aviatici din Orientul Mijlociu au creat linii aeriene și hub-uri cu scopul de a conecta lumea”, declara, către finalul lunii trecute, Mike Arnot, un consultant din industrie pentru Afar. „Și-au transformat orașele în destinații de afaceri și de agrement, dar, mai important pentru călătorii din întreaga lume, în puncte esențiale de conexiune”, adăuga acesta. Potrivit datelor agregate de Cirium, Emirates și Etihad Airways (principalii operatori din Emiratele Arabe Unite) controlează, împreună cu Qatar Airways, peste 30% din piața zborurilor dintre Europa și Asia. Dacă adăugăm în ecuație și Turkish Airlines, ponderea urcă la aproximativ 45%. Doar că, prin atacurile asupra infrastructurii energetice, turistice și de afaceri, Iranul a transformat aceste orașe în veritabile instrumente de presiune asupra Statelor Unite, la fel cum ține în șah economia globală prin blocarea Strâmtorii Hormuz. Robert Kiyosaki, autorul bestsellerului de finanțe personale „Rich Dad, Poor Dad”, propune într-o postare pe Facebook ipoteza că Iranul a lovit mai dur statele din Golf decât Israelul, pe fondul parteneriatelor strategice ale americanilor în regiune. Numai Emiratele Arabe Unite au anunțat investiții de 1,4 trilioane de dolari în Statele Unite, pentru următorul deceniu, în domenii precum infrastructura pentru AI, semiconductorii, energia și producția.

De ce se „aprinde” prețul kerosenului? Deși în ultima lună atenția s-a concentrat pe evoluția petrolului, a carburanților auto și a gazului natural, una dintre marile victime ale războiului din Iran pare să fie kerosenul. În vreme ce țițeiul Brent – reperul internațional – s-a apreciat cu circa 45% la finalul primelor patru săptămâni de conflict, prețul combustibilului pentru aviație a crescut cu peste 100%, depășind 1.710 dolari pe tonă (echivalentul a 215 dolari pe baril) vinerea trecută, potrivit Bloomberg. Spre deosebire de Brent, kerosenul se tranzacționează la maxime istorice. Prețul kerosenului european a depășit recordul anterior, atins după ce Rusia a invadat Ucraina în 2022.

Sursa: Bloomberg, 27 martie 2026

Totodată, această creștere de preț depășește cu mult avansul altor produse petroliere, ceea ce sugerează că problema principală nu este atât cotația petrolului în sine, cât disponibilitatea tot mai redusă, conform unei analize MarketPulse.

Iar Europa este vulenrabilă într-un mod cu totul aparte, având în vedere că un sfert din consumul de combustibil pentru aviație este importat, iar Orientul Mijlociu furnizează peste 40% din acest volum. Dintr-o perspectivă mai largă, din cele 5 milioane de tone de produse petroliere care tranzitează în condiții normale Strâmtoarea Hormuz, circa 2 milioane de tone sunt distilate medii, categorie care include kerosenul și motorina.

„Furtuna perfectă”. O scumpire persistentă a kerosenului – al doilea cel mai important cost operațional al companiilor avuatice, după cel cu personalul, reprezentând 30-40% din cheltuielile totale – pune această industrie în fața unei „amenințări existențiale”, pentru a prelua, via Axios, formularea unui analist de la Deutsche Bank. Reflexul firesc a fost scumpirea biletelor de avion. Numai că, în cazul în care cererea va începe să scadă, operatorii aerieni ar putea fi nevoiți să facă exact opusul, adică să reducă tarifele. O veritabilă „furtună perfectă”, după cum descrie acest impas președintele firmei de consultanță Airline Management Group, citat de Reuters. Și când te gândești că, în condiții normale, industria se aștepta să înregistreze anul acesta un profit record de 41 de miliarde de dolari, conform estimărilor IATA (International Air Transport Association). Creșterea de anul trecut a traficului de pasageri la un nivel cu aproape 10% peste cel dinaintea pandemiei, cuplată cu întârzierile din lanțurile de aprovizionare care au frânat livrările de avioane noi, a pus companiile aeriene într-o poziție de negociere privilegiată. Pe lângă majorarea tarifelor, companiile din sector au început să reducă și numărul de zboruri – cu 5%, în cazul United Airlines. Potrivit Euronews, Scott Kirby, CEO-ul celui mai mare operator aerian din Statele Unite, le-a transmis angajaților că, dacă prețul combustibilului va rămâne ridicat pentru o perioadă mai lungă, costurile companiei ar putea crește cu 11 miliarde de dolari. Prin comparație, cel mai mare profit anual din istoria United a fost de sub 5 miliarde de dolari. Operatorii americani sunt mai expuși șocurilor petroliere decât companiile din EMEA (Europa, Orientul Mijlociu și Africa), întrucât recurg într-o măsură mai redusă la strategii de „hedging” pentru amortizarea fluctuațiilor de preț.   Economia încetinește, inflația accelerează. Prelungirea conflictului din Iran se va repercuta asupra economiei globale, semnalează Reuters în baza unui raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Estimările indică o reducere a ritmului de creștere a PIB-ului global de la 3,3% în 2025 la 2,9% în 2026. Scumpirea energiei și caracterul imprevizibil al războiului vor contribui la majorarea costurilor și la erodarea cererii, estompând totodată efectele pozitive ale investițiilor în tehnologie. Și asta nu e tot. OCDE a revizuit în creștere estimările privind inflația, aceasta urmând să urce la peste 4% în Statele Unite, adică mai mult decât dublu față de ținta Federal Reserve, banca centrală americană. De asemenea, prețurile ar urma să crească și în zona euro cu 2,6% anul acesta, 0,7 puncte procentuale peste nivelul anticipat în decembrie. OCDE revizuiește în creștere prognoza de inflație pentru 2026.

Sursa: Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE}

Î

– Javier Garcia del Valle, CEO Happy Tour Group – FCm

Travel Solutions, Romania/Bulgaria/Turkey

Reperul Amazon în business travel.

Disfuncționalitățile, care – dincolo de contextul actualului conflict – sunt mult mai frecvente decât am fi tentați să credem, reprezintă circa 4% din costurile de business travel ale companiilor americane, adică echivalentul a circa 17 miliarde de dolari anual, punctează Aviel Siman-Tov, CEO și fondator Oversee, într-un articol publicat de PhocusWire, citând un studiu Perk. Oversee este un startup israelian (fostul FairFly) care a dezvoltat o soluție software de optimizare a costurilor cu biletele de avion și cazarea angajaților. Oarecum contraintuitiv, neplăceri precum pierderea unei rezervări sau ratarea unei întâlniri pot fi preîntâmpinante dacă operatorii de business travel se inspiră din setul de bune practici oferit de modelul operațional al Amazon. Gigantul din comerțul online acționează ca și cum fiecare zi ar fi Black Friday sau „day 1”, ca să preluăm o afirmație celebră a lui Jeff Bezos, fondatorul companiei. A rămâne permanent în alertă devine posibil cu ajutorul agenților AI, care nu doar monitorizează în timp real orice potențială perturbare, ci pot interveni pe loc pentru a identifica alternative, înainte ca cineva să realizeze că a apărut o problemă. Asta spre deosebire de agenții umani care pot reprograma zborurile, verifica disponibilitatea hotelurilor sau ajusta un itinerariu abia după ce răul s-a produs deja.

AI-ul, mereu paradoxal.

La nivel global, 91% dintre călători apelează la tool-uri AI pentru a-și planifica deplasările, potrivit unui studiu al platformei Klook, citat de CNBC. Paradoxal, (tot) 91% dintre respondenții unui sondaj realizat de Booking.com spun că au îngrijorări legate de inteligența artificială și doar 35% declară că au încredere deplină în rezultatele generate de aceasta. Așa-numitele „halucinații” nu sunt însă singurele distorsiuni produse de AI. Aceste instrumente modelează și percepția utilizatorilor asupra destinațiilor. De pildă, afacerile mici riscă să fie afectate în mod disproporționat, pentru că nu au expertiza necesară pentru a se face vizibile în rezultate. În același timp, destinațiile deja intens promovate ar putea deveni și mai aglomerate. În loc să împingă mereu în față aceeași „listă a primelor zece”, tool-urile AI ar trebui antrenate să scoată în evidență și destinații mai puțin mainstream, susține un profesor de la EHL Hospitality Business School Singapore. ChatGPT, Claude, Gemini, ați prins ideea?

O teorie a centrului. În tradiția culturală occidentală, civilizația e văzută ca o moștenire de la romani, greci și, după unele istorisiri, de la egipteni. Din această perspectivă, Marea Mediterană este ad litteram plasată în „mijlocul” lumii. Există însă și abordări alternative, așa cum aflăm din volumul „The Silk Roads: A New History of the World” (Drumurile mătăsii: o altfel de istorie a lumii), publicată de Peter Frankopan în urmă cu peste un deceniu. Profesorul britanic pune sub semnul întrebării teoria eurocentrică și mută centrul de greutate al lumii către spațiul aflat astăzi pe teritoriul Iranului și al „stan”-urilor. Unul dintre argumente – după cum notează The Guardian într-o cronică a cărții – este că dramaturgul englez Christopher Marlowe descria Persia (actualul Iran) drept „centrul lumii” încă din 1587. Frankopan dezvoltă însă ideea și arată că pe drumurile mătăsii nu circulau doar mărfuri, ci și influențe, precum cultura greacă, răspândită spre est de Alexandru cel Mare. Așa se explică faptul că Buddha ajunge să fie reprezentat cu chip uman și cu veșminte de inspirație grecească. Pe aceleași rute au circulat marile religii – creștinismul și islamul – dar și marile epidemii. Paradoxal, deși ciuma a decimat populația Europei, reducerea drastică a numărului de lucrători a dus la creșterea costului muncii și, implicit, la o distribuire mai echilibrată a bunăstării, creând astfel mediul propice pentru cristalizarea Renașterii. Off-topic, dar nu chiar: Frankopan, alături de soție, a dezvoltat din 2002 un business de turism, care include restaurante și hoteluri în Marea Britanie, Olanda și Franța

Siguranța înainte de toate. Nu e deloc surprinzător că Ministerul Afacerilor Externe a menținut alertele de călătorie pentru mai multe state din Orientul Mijlociu, precum Arabia Saudită, Iordania, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Qatar sau Oman. La fel de previzibil este și faptul că turiștii români și-au reconsiderat planurile de vacanță: aproape jumătate dintre ei aleg fie exclusiv destinații din România, fie o combinație între o destinație internă și una externă, potrivit datelor Travelminit citate de Business Review. Aceeași cercetare arată că aproximativ 38% dintre turiștii români îmbină planificarea cu deciziile de ultimă oră, 32% își organizează vacanța cu mult timp în avans, iar 27% își aleg călătoria în funcție de destinație și durată.

Dacă ai găsit utile ideile de mai sus, recomandă acest newsletter unui prieten.