#6 Înainte de ridicarea „cortinei”.

Salutare,

La o primă vedere, am putea crede că turiștii care regretă sumele alocate pentru Milano Cortina 2026 se pot consola cu ideea că, anul viitor, călătoria cu avionul va costa mai puțin.

În realitate, majoritatea celor prezenți la eveniment au venit cu bugete generoase: hotelurile de 4–5 stele înregistrează cele mai ridicate rate de ocupare, iar tarifele medii ajung la aproximativ 2.600 de euro pe noapte, potrivit unui studiu realizat de Data Appeal și Mabrian.

Cât despre prevederea adoptată cu largă majoritate de parlamentarii europeni, care obligă companiile aeriene să includă un bagaj de cabină gratuit în prețul biletului (pe lângă rucsacul sau geanta de mână deja permise), aceasta trebuie validată de Consiliul European pentru a deveni lege. Iar industria avertizează că, în final, tot pasagerii vor plăti nota de plată, prin scumpirea biletelor.

În rest, inteligența artificială continuă să ne testeze limitele încrederii.

Sursa: Imagine generata cu DALL-E

Businessul olimpic de iarnă.

În următoarele două săptămâni, cea de-a XXV-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă va fi în centrul atenției. De altfel, evenimentul din Italia a generat ecouri puternice cu mult înainte de festivitatea de deschidere, însă accentul nu a căzut pe competițiile sportive în sine, ci pe impactul său economic. 

Conform unui raport realizat de Data Appeal și Mabrian, Milano Cortina 2026 ar putea să atragă peste un milion de vizitatori și venituri totale de aproape 300 de milioane de euro. Dat fiind aportul semnificativ al turiștilor străini, se anticipează că serviciile de cazare vor genera cea mai mare parte a veniturilor (68%), urmate de segmentul de food & beverage (27%), în timp ce transporturile vor avea o contribuție marginală, de aproximativ 5%.

În mod limpede, cei care vor ajunge la Milano Cortina 2026 nu vor face economii: tarifele de cazare afișate pe platformele online sugerează o scumpire semnificativă, pe toată durata evenimentului – în medie cu aproape 150% peste cele de anul trecut, vârful (de 461 de euro pe noapte) fiind prognozat pentru 13 februarie.

Dacă mutăm accentul pe sporturile propriu-zise, competițiile de schi se conturează drept principala atracție, cu venituri estimate la aproape 24 de milioane de euro, urmate de hocheiul pe gheață (14,7 milioane de euro), patinajul artistic (11,5 milioane de euro) și snowboardul (9,5 milioane de euro).

Che la festa abbia inizio!

Travel sănătos într-o economie sănătoasă. Dintr-o perspectivă ceva mai largă, Skift Travel Health Index, benchmark-ul care surprinde dinamica activității de travel în perioada post-pandemică, indică o creștere modestă de 2% în decembrie 2025 față de decembrie 2024, același ritm fiind consemnat și la nivelul întregului an 2025 comparativ cu anul anterior. Skift vede însă partea plină a paharului: industria de travel a intrat într-o fază de maturizare, trecând de la „sprintul” de după 2020 la o abordare axată pe experiențe și pe calitatea veniturilor, nu doar pe creșterea volumelor. De altfel, această stabilizare a activității era vizibilă încă din 2024, într-un context global caracterizat de o inflație persistentă și dobânzi ridicate. Pe mai departe, Fondul Monetar Internațional a revizuit recent ușor în sus prognoza de creștere a economiei globale, la 3,3% pentru 2026 și la 3,2% pentru 2027. Investițiile în tehnologie și politicile monetare mai relaxate par să contrabalanseze tensiunile comerciale. Skift Travel Health Index integrează date din 22 de economii majore, pornind de la 88 de indicatori ce surprind evoluții din aviație, hoteluri sau servicii rent-a-car.  Benchmark-ul Skift, calculat ca medie ponderată, arată o creștere de 2% a activității de travel în decembrie 2025 comparativ cu decembrie 2024.

Sursa: Skift Research (ianuarie 2026)

Miza nordico-portugheză a franco-olanezilor. Benjamin Smith, CEO-ul Air France-KLM, se așteaptă ca 2026 să fie un an referință, în care să facă progrese atât în direcția achiziției pachetului majoritar al Scandinavian Airlines (SAS), cât și a investiției în TAP Air Portugal, operatorul național al Portugaliei, semnalează Aviation Week.  În vara anului trecut, grupul franco-olandez a făcut public planul de a-și crește participația în acționariatul SAS, de la circa 20% la peste 60%, prin preluarea integrală a pachetelor deținute de fondurile Castlelake și Lind Invest. Statul danez ar urma să rămână în acționariat, cu un pachet de peste 26%.  Grupul SAS, coagulat la începutul anilor ’50 prin fuziunea a trei operatori nordici din Suedia, Danemarca și Norvegia, a intrat în insolvență (celebrul Chapter 11 din legislația americană) la doi ani după pandemie. Compania a fost ulterior salvată de un consorțiu de investitori format din Castlelake, Air France-KLM, Lind Invest și statul danez.  De asemenea, Air France-KLM figurează pe lista ofertanților în procesul de privatizare a operatorului portughez TAP, alături de British Airways și Lufthansa, ce implică vânzarea unui pachet de aproximativ 45% din acțiuni, conform Reuters.   Disputa bagajelor de cabină. În schimb, pe cerul operatorilor aerieni din segmentul low-cost se adună norii. În a doua jumătate a lunii ianuarie, Parlamentul European a adoptat cu o majoritate covârșitoare o prevedere care obligă companiile aeriene să includă în prețul biletului un bagaj de cabină gratuit, pe lângă rucsacul sau geanta de mână deja permise.  Măsura, care trebuie ratificată de Consiliul European înainte de a deveni lege, ar putea impacta serios modelul de business al Wizz Air și Ryanair, principalii jucători de pe plan local, semnalează Ziarul Financiar. Nu de alta, dar aceștia încasează circa jumătate din venituri tocmai din costurile suplimentare plătite de pasageri. Iar spiritele sunt deja încinse. Conform The Guardian, Kenton Jarvis, CEO-ul easyJet (companie din Marea Britanie afectată în aceeași măsură), a catalogat inițiativa drept o formă de „legislație europeană nebunească” și „teribilă pentru consumatori” – cei care ar urma să suporte în final costul, prin scumpirea biletelor. Este vorba despre „politicieni care nu înțeleg deloc domeniul despre care vorbesc și care se implică în lucruri în care n-ar trebui să se amestece”, a continuat șeful easyJet în același registru.

♨️Prea frumos ca să fie adevărat.

„Reputația sa de refugiu liniștit l-a transformat într-un loc preferat al grupurilor locale de drumeții, al organizatorilor de retreat-uri de wellness și al tuturor celor care își doresc să experimenteze unul dintre cele mai puțin frecventate izvoare termale pe care Tasmania le are de oferit” – așa era promovată, începând din vara anului trecut, de o agenție locală de turism, o destinație din exoticul stat australian. Kristy Probert, proprietara unui hotel din Weldborough, localitatea cu pricina, a declarat pentru CNN că i s-a părut ciudat când a început să primească zilnic tot mai multe telefoane de la turiștii interesați de izvoarele termale. Tuturor le răspundea cu aceeași replică: „dacă reușiți să găsiți izvoarele, berea e din partea mea.” Nu a fost nevoită însă să facă cinste nici măcar o dată. Izvoarele cu pricina erau, de fapt, născocirea unui blog generat cu inteligență artificială pentru agenția Australian Tours and Cruises, operatorul Tasmania Tours. Compania externalizase conținutul de marketing către un terț, într-o perioadă în care managementul era plecat din țară. Postarea a fost ștearsă ulterior, însă morala rămâne. Anne Hardy, profesor asociat la Southern Cross University din Australia, spune că aproximativ 37% dintre turiști folosesc inteligența artificială pentru recomandări de călătorie și, în multe cazuri, ajung să aibă mai multă încredere în AI decât în site-urile clasice de recenzii. — 💡„Rețeaua de lumini”. Iar problema de mai sus e ceva mai mare decât poate am fi înclinați să credem. AI-ul erodează încrederea atât în interiorul organizațiilor, cât și între companii și parteneri, spune Scott Gillespie, CEO și fondator al tClara, un furnizor de servicii de consultanță strategică pentru industria de business travel, citat de Business Travel News. „Imaginează-ți orice organizație ca pe o rețea de lumini – a se citi oameni –  legate între ele prin fire de încredere. În timp, se intensifică sau se estompează în funcție de capitalul de încredere pe care l-au câștigat sau pierdut”, nuanțează Gillespie. „Cu cât ne bazăm mai mult pe rezultatele opace generate de AI, cu atât pierdem din transparență, din înțelegere și, în cele din urmă, din încrederea care leagă întreaga rețea.” Mai puțini angajați înseamnă automat mai puține interacțiuni față în față și, implicit, mai puține deplasări de business, cu precădere în zona călătoriilor cu valoare adăugată redusă care, la nivelul Statelor Unite, aveau acum trei ani o pondere cuprinsă între 25% și 30%, potrivit CEO-ului tClara. Pe de altă parte, Gartner arată că doar 1% dintre concedierile din primul semestru al anului trecut pot fi puse direct pe seama creșterii productivității generate de AI…

Sursa: IMDB

🎥 Premiera primei doamne. Premiera documentarului „Melania”, care surprinde ultimele 20 de zile din viața primei doamne înaintea revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, a scos din nou la suprafață polarizarea societății americane, după cum remarcă CNN. Într-o sală de cinema din Indianapolis s-au înghesuit circa 100 de persoane – majoritatea femei trecute de prima tinerețe –, în vreme ce la Regal Gallery Place din Washington, audiența a fost alcătuită aproximativ exclusiv din reporteri.

🪄Cum se nasc ideile sclipitoare Suntem tentați să credem că, în principiu, creativitatea este fructul inspirației, iar inspirația, la rândul ei, rezultă dintr-un miracol (mai mic sau mai mare). Însă George Newman, profesor asociat la Universitatea din Toronto și autorul cărții „How Great Ideas Happen”, demonstrează cu argumente solide exact contrariul: creativitatea presupune, mai degrabă, disciplină decât minuni. Un prim mit demontat, conform unei… inspirate recenzii din The Wall Street Journal, este că izolarea stimulează creativitatea. Dimpotrivă, distanțarea de colegi și cunoștințe fracturează exact „rețelele” prin care circulă ideile noi. De asemenea, George Newman combate teza că ideile revoluționare sunt complet noi. Un studiu de referință realizat de Brian Uzzi, un cercetător care a analizat 18 milioane de lucrări științifice, arată că ideile inovatoare aduc elemente de noutate doar în proporție de cel mult 10%. Există, până la urmă, o rețetă a creativității? Autorul cărții compară acest proces cu o expediție arheologică: mai întâi alegi locul în care vrei să sapi, apoi îți structurezi căutarea, iar la final rafinezi ceea ce ai scos la lumină. Simplu, nu?

🍷Turismul, înainte de toate.   Mai în glumă, mai în serios, e bine ca pasionații de temple budiste să știe că, începând de la începutul lunii decembrie 2025, Thailanda a ridicat interdicția privind vânzarea alcoolului în a doua parte a zilei, în intervalul 14:00–17:00, o regulă a cărei încălcare era sancționată cu amenzi de peste 300 de dolari. Măsura are, deocamdată, un caracter temporar (pentru o perioadă de șase luni) și urmărește stimularea turismului, potrivit BBC. Totuși, liberalizarea nu este completă, continuând să funcționeze o restricție între miezul nopții și ora 11.00. Autoritățile au interzis comercializarea alcoolului după-amiaza în 1972, pentru a-i descuraja pe angajații guvernamentali să se amețească în timpul programului de lucru. Deși este una dintre țările cu cele mai numeroase populații budiste din lume, Thailanda are, paradoxal, una dintre cele mai mari rate de consum de alcool din Asia. Al patrulea precept al învățăturii budiste interzice băutura pentru că inhibă autocontrolul și starea de mindfulness. Pe de altă parte, Travel Tomorrow arată că statul sud-asiatic s-a confruntat cu o contracție de peste 7% a numărului de turiști în 2025, prima scădere din ultimul deceniu, cu excepția perioadei pandemice.

Dacă ai găsit utile ideile de mai sus, recomandă acest newsletter unui prieten.